Ce este efectul Dunning-Kruger?
Efectul Dunning-Kruger este o tendință cognitivă prin care oamenii cu competențe scăzute într-un domeniu tind să își supraestimeze abilitățile. Cu alte cuvinte, cu cât știi mai puțin, cu atât ai impresia că știi mai mult. Pe de altă parte, cei care sunt cu adevărat competenți își subestimează adesea cunoștințele, fiind conștienți de complexitatea subiectului.
Fenomenul a fost descris pentru prima dată în 1999 de psihologii David Dunning și Justin Kruger de la Universitatea Cornell. Într-o serie de experimente, au demonstrat că persoanele care obțineau cele mai slabe scoruri la teste de logică, gramatică și umor erau, paradoxal, cele mai convinse că s-au descurcat bine.
De ce apare?
Efectul are la bază un paradox simplu: pentru a realiza cât de puțin știi într-un domeniu, trebuie să ai deja un minim de cunoștințe în acel domeniu. Persoanele neexperimentate nu dețin suficiente informații pentru a-și evalua corect propriile competențe.
Acest deficit dublu — lipsa de cunoștințe și absenta conștientizarii acestei lipse — duce la încredere exagerată în propriile abilități.
Exemple din viața reală
Rețele sociale: Utilizatori fără studii medicale care dau sfaturi despre vaccinuri sau tratamente, cu o încredere demnă de un specialist.
Companii: Angajați necalificați care refuză să asculte colegi mai experimentați, fiind convinși că "se pricep".
Educație: Studenți care, după un curs introductiv, se cred experți și contrazic autorități în domeniu.
Efectul opus: sindromul impostorului
La polul opus, există fenomenul cunoscut drept sindromul impostorului, în care persoane foarte competente au îndoieli legate de valoarea lor și trăiesc cu teama că vor fi „demascați” ca fiind impostori. Acest dezechilibru între percepție și realitate apare, ironic, tocmai pentru că înțeleg cât de vast e domeniul în care activează.
Cum combatem efectul Dunning-Kruger?
Educația continuă – Încurajarea învățării și autoevaluării realiste reduce riscul de supraîncredere.
Feedback sincer – Oferirea și primirea de feedback poate corecta percepțiile greșite.
Umilință intelectuală – Recunoașterea limitelor proprii este un semn de maturitate cognitivă.
Întrebări, nu certitudini – Cultivarea unei atitudini de curiozitate în locul unei opinii rigide.
Concluzie
Efectul Dunning-Kruger este un exemplu clar că ignoranța nu înseamnă doar lipsa de informații, ci și incapacitatea de a recunoaște această lipsă. Într-o lume tot mai complexă, e esențial să învățăm să ne îndoim sănătos de propriile certitudini și să ne cultivăm gândirea critică.
Sunteti in cautarea unui psiholog din Iasi? Apelați la un psiholog sau la un psihoterapeut bun din Iasi!
Dacă aveți nevoie de un psiholog sau de un psihoterapeut din Iasi, pentru a urma ședințe de psihoterapie sau consiliere psihologica, psiholog Iasi Simona Curelaru vă oferă susținere și îndrumare, în rezolvarea problemelor cu care vă confruntați.