Tulburarea de panică este o afecțiune de sănătate mentală caracterizată prin atacuri de panică recurente și neașteptate, care sunt episoade intense de frică și disconfort, însoțite de simptome fizice și emoționale severe. Aceste atacuri pot apărea fără o cauză evidentă și pot fi atât de intense încât persoana afectată ajunge să trăiască cu teama constantă de un nou episod, ceea ce conduce la un comportament evitant și la o scădere a calității vieții.
Simptomele tulburarii de panica
Simptomele principale ale unui atac de panică includ:
- Palpitații sau bătăi rapide ale inimii: Persoana simte că inima îi bate neregulat sau foarte rapid.
- Transpirație excesivă: Mâinile, fața sau corpul pot începe să transpire intens.
- Tremurat și senzație de slăbiciune: Corpul poate tremura și persoana se poate simți slăbită sau nesigură.
- Senzație de sufocare: Poate apărea senzația că nu există suficient aer pentru a respira.
- Durere sau disconfort în piept: Unele persoane se tem de un atac de cord.
- Amețeli sau senzație de leșin: Atacurile de panică pot provoca vertij sau o senzație de dezechilibru.
- Teama de pierdere a controlului sau de "nebunie": Persoana poate simți că va pierde controlul asupra corpului sau minții.
- Senzații de amorțeală: Acestea pot apărea la nivelul mâinilor, picioarelor sau feței.
- Senzația de "irealitate" (derealizare): Persoana poate avea senzația că ceea ce se întâmplă nu este real.
Atacurile de panică ating de obicei un punct culminant în câteva minute și pot dura între 5 și 30 de minute. Aceste simptome pot apărea în mod frecvent, afectand semnificativ viața persoanei.
Cauzele tulburarii de panica
Cauzele exacte ale tulburării de panică nu sunt pe deplin cunoscute, dar există o combinație de factori biologici, psihologici și sociali, care contribuie la dezvoltarea acesteia:
- Factorii genetici: Studiile sugerează că persoanele cu un istoric familial de tulburare de panică sau alte tulburări de anxietate au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune.
- Dezechilibrele chimice în creier: Unii neurotransmițători, precum serotonina și norepinefrina, sunt asociați cu reglarea emoțiilor și pot juca un rol în tulburările de panică.
- Stresul major sau evenimentele traumatice: Experiențele dificile din viață, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, traume, divorțul sau probleme financiare, pot declanșa atacuri de panică.
- Temperamentul: O persoană cu o predispoziție la anxietate sau care este mai sensibilă la stres este mai susceptibilă la tulburarea de panică.
Impactul tulburării de panică asupra vieții
Tulburarea de panică poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi. Persoanele cu această afecțiune evita anumite situații sau locuri, de teamă că vor experimenta un atac de panică, ceea ce poate duce la dezvoltarea agorafobiei, o frică intensă de spații deschise sau de locuri publice. Izolarea socială, dificultățile profesionale și scăderea încrederii în sine, sunt efecte secundare frecvente ale acestei tulburări.
Tratamente pentru tulburarea de panică
Există mai multe metode de tratament eficiente, pentru gestionarea și tratamentul tulburării de panică:
- Terapia Cognitiv-Comportamentală (TCC)
Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai eficiente metode de tratament pentru tulburarea de panică. TCC ajută pacienții să identifice și să schimbe gândurile și comportamentele negative asociate atacurilor de panică. Prin tehnici precum restructurarea cognitivă și expunerea graduală la situații temute, TCC ajută la reducerea frecvenței și intensității atacurilor de panică.
- Medicamentele
Antidepresivele, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), și anxioliticele sunt frecvent prescrise pentru a ajuta la controlul simptomelor de panică. SSRI-urile sunt considerate eficiente pe termen lung, în timp ce anxioliticele, precum benzodiazepinele, sunt utilizate doar pe termen scurt din cauza riscului de dependență.
- Tehnici de relaxare și managementul stresului
Exercițiile de respirație, meditația, yoga și tehnicile de relaxare progresivă a mușchilor sunt utile în reducerea stresului și a anxietății. Aceste tehnici ajuta persoanele să facă față mai bine episoadelor de panică și să le reducă intensitatea.
- Modificări ale stilului de viață
Adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv o dietă echilibrată, activitate fizică regulată și evitarea substanțelor stimulante precum cofeina, alcoolul și nicotina, poate contribui la prevenirea atacurilor de panică. Somnul de calitate este, de asemenea, esențial pentru menținerea sănătății mentale.
Recomandări pentru persoanele cu tulburare de panică
Pe lângă tratamentele profesionale, există și câteva strategii de auto-ajutor pentru a reduce impactul tulburării de panică:
- Educația: Înțelegerea tulburării și a simptomelor ei poate ajuta persoana să se simtă mai puțin copleșită de atacurile de panică.
- Sprijinul social: Discutarea experiențelor cu persoane de încredere sau alăturarea unor grupuri de suport poate oferi alinare și sprijin emoțional.
- Stabilirea unor rutine sănătoase: Mentinerea unei rutine zilnice cu exerciții fizice, mese regulate și timp pentru relaxare poate îmbunătăți semnificativ sănătatea mentală.
Concluzie
Tulburarea de panică este o afecțiune tratabilă, iar cu sprijinul adecvat și tratamentele corecte, majoritatea persoanelor învăța să controleze atacurile de panică și să-și îmbunătățească calitatea vieții. Accesul la resurse profesionale și suportul social sunt esențiale pentru ca persoanele cu tulburare de panică să-și recâștige încrederea și stabilitatea emoțională.
Sunteti in cautarea unui psiholog din Iasi? Apelați la un psiholog sau la un psihoterapeut bun din Iasi!
Dacă aveți nevoie de un psiholog sau de un psihoterapeut din Iasi, pentru a urma ședințe de psihoterapie sau consiliere psihologica, psiholog Iasi Simona Curelaru vă oferă susținere și îndrumare, în rezolvarea problemelor cu care vă confruntați.