Psiholog Iasi, Rolul unui psiholog bun in vindecarea anxietatii

          Anxietatea poate fi descrisă ca o stare afectivă vagă de nelinişte, tensiune sau teamă nemotivată, fără un obiect precizat, şi generează discomfort psihic.

            Anxietatea poate asocia trei tipuri de manifestări:

1. Psihice, cu stare de tensiune internă, o senzaţie de catastrofă iminentă, frica de a avea o sincopă, o criză cardiacă, frica de a-şi pierde minţile, de a comite un act necontrolat, nelinişte faţă de viitor, pentru sine şi pentru alţii, o stare de alertă şi hipervigilenţă, dificultăţi de concentrare şi tulburări de memorie;
2. Somatice, cu palpitaţii (tahicardie), senzaţii de sufocare (dispnee) sau de ştrangulare, dureri sau jenă toracică, transpiraţii, bufee şi frisoane, tremurături şi spasme musculare, manifestări digestive (greţuri, diaree, spasme), şi tulburări urinare;
3. Mai rar, psihosenzoriale, cu senzaţii de „deja vu”, sentimente de depersonalizare, de derealizare, o impresie de modificare a intensităţii luminoase sau auditive, furnicături în mâini şi picioare (parestezii), ameţeli, senzaţii de instabilitate sau impresii de leşin, de dispariţie.

„Omului anxios îi lipseşte siguranţa dată de şederea pe un teren ferm, cu fundamente solide, care i-ar permite luarea unei poziţii anume, a unei atitudini adecvate în raport cu imprejurările concrete ale existenţei sale. I se pare că „terenul îi fuge de sub picioare”, că nu se poate sprijini pe nimic, că nu mai există pentru el repere. Când anxietatea ajunge la paroxism, în criza de angoasă, în atacul de panică, subiectul resimte vârtejul, prăbuşirea lumii, alunecarea, căderea în gol, în abis, în neant, şi odata cu acestea, iminenţa morţii”(Lăzărescu,M.).

Lipsa reperelor, punctelor de sprijin, îl face pe anxios o persoană dependentă; el simte nevoia prezenţei cuiva apropiat, în care are încredere, şi care-i poate oferi afecţiune. Vulnerabilitatea lui se accentuează uneori seara, alteori în spaţiile largi, deschise, sau în locuri necunoscute; trăirea psihică anxioasă este nemotivată şi neobiectivată; pentru subiectul în cauză ea „se proiectează pe ceva bine definit din persoana anxiosului, şi anume pe propria corporalitate” (Lăzărescu,M.).

Deseori anxiosul se simte obosit, ineficient, şi indiferent de activitatea desfăşurată, nu resimte nicio senzaţie de plăcere.

 „..., anxietatea se poate ascunde în spatele unor senzaţii de indispoziţie fizică, cum sunt durerile cardiace şi oboseala; ea se poate disimula în stări de teamă care par a fi raţionale şi justificate, după cum se poate să ia forma acelei forţe care ne impinge la beţie, sau ne face să ne cufundăm în tot felul de distracţii. Adesea o vom găsi la originea neputinţei de a ne bucura de anumite lucruri şi întotdeauna o vom descoperi ca factor provocator de inhibiţii”(Karen Horney).

Deseori, anxietatea se manifestă în plan cognitiv-intelectual, printr-un deficit de concentrare, o stare de agitaţie psihomotorie. Gândirea anxiosului este supraîncarcată de idei, care-i acaparează activitatea intrapsihică, împiedicându-l să adoarmă. Mereu în alertă, anxiosul este hipervigilent, încercând în permanenţă să controleze viitorul, şi să prevină evenimentele nedorite.

1. Chneiweiss şi E. Albert fac diferenţa între anxietate şi depresie, în expresia psihică şi cea somatică. Astfel, autorii remarcă:

- anxietatea se referă la sectoare precise ale activităţii, în timp ce depresia antrenează o modificare globală a acestor activităţi;

- energia anxiosului este blocată, în timp ce la depresiv , ea lipseşte;

- anxiosul nu se poate fixa asupra unei activităţi, iar depresivul are dificultăţi în demaraj;

- anxiosul ezită înainte de a lua o decizie, depresivul renunţă să ia orice decizie;

- în viziunea pesismistă asupra viitorului, evaluările anxiosului sunt selective, specifice, în timp ce gândurile negative în depresie înglobează viitorul în întregime;

- în expresia somatică simptomele anxietăţii sunt mai curând acute, iar în depresie, frecvent cronice.

Desesori situaţiile care generează anxietate pot juca rolul de agent stresor. Selye consideră că „important nu este ceea ce se întâmplă, ci felul în care reacţionezi”.

Anxietatea poate fi un marker clinic al stresului psihic. Ea poate genera, facilita, sau poate constitui ea însăşi un stres psihic.

Deseori anxietatea şi depresia reprezintă componenta psihică a stresului psihic, şi persistenţa lor supune individul unei cronicizări a stresului psihic. Anxietatea presupune o mai mare vulnerabilitate psihică la stres. Ea poate reprezenta „capacitatea” subiectului de a intra în stres mai uşor, mai ales la agenţii stresori care au produs un stres psihic iniţial.

Stresul psihic, ca şi anxietatea, reprezintă o dimensiune psihologică a lumii contemporane, având implicaţii bio-psiho-sociale.

Principalii markeri clinici ai stresului psihic sunt asemănători celori ai anxietăţii, fapt care a condus şi la includerea diagnosticelor de „stres acut” şi „stres posttraumatic” în cadrul „tulburărilor anxioase”.

I.B.Iamandescu menţiona că anxietatea a fost întâlnită la aproape toţi pacienţii cu stres psihic studiaţi, şi ea poate fi un element structural al personalităţii, favorizant pentru instalarea stresului psihic, fiind la rândul ei,crescută consecutiv experienţei stresante a bolii sau, sub forma ei acută, una din expresiile emoţionale ale stresului psihic.

Reacţia emotiv-anxioasă poate fi considerată o reacţie de adaptare normală la o situaţie stresantă, care poate deveni invadantă şi paralizantă.

Una dintre cele mai eficiente metode de tatare a anxietăţii este psihoterapia.

Hipnoterapia ericksoniană în cazul tulburărilor anxioase are ca obiectiv susţinerea şi îndrumarea clientului în vederea dobândirii acelor resurse, cu ajutorul cărora să se poată confrunta, în condiţii de relaxare şi confort psihic, cu situaţiile considerate ca fiind ameninţătoare. Există două avantaje semnificative în abordarea terapeutică prin hipnoza ericksoniană: primul se referă la starea de relaxare pe care o trăieşte pacientul în timpul transei, stare care îi oferă acestuia confort psihic şi incredere pentru a confrunta situaţiile considerate anxiogene; al doilea avantaj al hipnozei în tratarea anxietăţii constă în faptul că transa hipnotică facilitează imgeria mentală, tehnică care ocupă un rol important în abordarea acestei patologii. Prin imageria mentală subiectul se confruntă cu situaţiile care îi provoacă frică, moment care permite desensibilizarea pacientului la situaţiile anxiogene, şi prin urmare, tratarea anxietăţii.

Premisa de bază a psihoterapiei cognitiv-comportamentale constă în modificarea scenariilor disfuncţionale ale pacientului, şi înlocuirea acestora cu niste scheme cognitive funcţionale, adaptative. Tehnicile terapiei cognitiv-comportamentale conţin exerciţii de relaxare, expunerea controlată la situaţiile şi factorii care declanşează starea de frică, planificarea şi implicarea în activităţi cu caracter de recompensă. Pentru a depaşi stările de anxietate, clientul trebuie să ia in considerare nişte aspecte: nu sunt singurii care trăiesc stări de frică şi nelinişte, anxietatea fiind o tulburare frecventă; anxietatea este un comportament învăţat, care la un anumit moment dat a avut un rol adaptativ. Prin urmare, la fel cum a învăţat să gândească anxios, subiectul este capabil să înveţe să gandescă într-o manieră echilibrată, adaptată situaţiei de viaţă prezente; pentru a depăşi problemele de anxietate subiectul va trebui să se angajeze, împreună cu terapeutul, într-un program de desensibilizare sistematică, în care pacientul se va confrunta în plan imaginar şi real cu stimulii anxiogeni; subiectul va trebui să-şi modifice stilul de viaţă pentru a se adapta optim situaţiilor existenţiale în care se află.

Aşadar, psihoterapia oferă un cadru securizant, în care clientul este îndrumat de terapeut, în vederea explorării şi descoperirii soluţiilor optime, pentru depăşirea stărilor anxioase, şi redobândirea echilibrului şi liniştii interioare.

Sunteti in cautarea unui psiholog din Iasi? Apelați la un psiholog sau la un psihoterapeut bun din Iasi!

 Dacă aveți nevoie de un psiholog sau de un psihoterapeut din Iasi, pentru a urma ședințe de evaluare psihologica, psihoterapie sau consiliere psihologica, Cabinetul de Psihologie și Psihoterapie Simona Curelaru, Iasi, vă oferă susținere și îndrumare în rezolvarea problemelor cu care vă confruntați