Psiholog Iasi, Psihologia si dezvoltarea psihosociala conform lui Erik Erikson
Abordarea psihologica a lui Erik Erikson se bazează pe filozofia conform căreia personalitățile noastre se dezvoltă într-o anumită ordine, in opt etape de dezvoltare psihosocială, din momentul nașterii, până la vârsta adultă. El considera că toți trăim o criză psihosocială în fiecare etapă de dezvoltare, criza care ar putea avea un rezultat pozitiv sau negativ in dezvoltarea personalității noastre. Aceste crize implică nevoile noastre psihologice, care intra în conflict cu nevoile societății. Teoria lui Erikson sugerează că atunci când parcurgem fiecare etapă cu succes, evoluam către o personalitate sănătoasă și dobândim virtuți și puncte forte, care ne vor ajuta să rezolvăm crizele din etapa următoare. Dacă nu reușim să parcurgem o etapă cu succes, va fi mai dificil să parcurgem etapele ulterioare, și vom avea o capacitate redusă de a ne forma o personalitate si o stima de sine sănătoase. De asemenea, Erikson considera că putem rezolva conflictele din unele sau din toate etapele, mai târziu în viața.
Iată o listă a etapelor de dezvoltare pe care le-a descris Erikson:
1. Încredere vs. neîncredere
Experimentăm această etapă din momentul în care ne naștem și până la vârsta de aproximativ 18 luni. Virtutea de bază pe care ar trebui să o obtinem, prin finalizarea cu succes a acestei etape, este „increderea in ceilalti”.Părinții sau îngrijitorii, care sunt consecvenți și de încredere în îngrijirea copiilor, îi ajută pe acestia să dezvolte un sentiment de încredere in oameni, pe care îl vor transfera în relațiile viitoare. Sentimentul încrederii in ceilalti îi ajută pe copii să se simtă în siguranță, chiar si in situatiile dificile. Copiii neglijați dezvoltă neîncredere in oameni, suspiciune și anxietate. Eșecul de a se simți în siguranță în această etapă înseamnă că viitorul adult nu va avea încredere în relațiile viitoare, și în lumea înconjurătoare. Succesul în această etapă presupune ca pe măsură ce iese la suprafață fiecare nouă criză, copilul va avea incredere că va primi sprijin, pentru a trece peste ea. Lipsa increderii in ceilalti duce la frică.Cercetările efectuate de John Bowlby și Mary Ainsworth au demonstrat că formarea unui atașament sigur în copilărie duce la relații și atașamente sănătoase mai târziu în viață, sustinand părerile lui Erikson, in privinta aceastei etape de dezvoltare.
2. Autonomie vs. rușine și îndoială
Etapa a doua din teoria dezvoltării psihosociale durează de la vârsta de 18 luni până la vârsta de 3 ani. Criza psihosocială este autonomie vs. rușine și îndoială. Finalizarea acestei etape are ca rezultat o formarea voinței proprii. În această etapă, copiii devin mai independenți. Părinții și îngrijitorii care le oferă copiilor spațiu pentru a face unele lucruri singuri, în timp ce le laudă eforturile și le accepta esecul, îi vor ajuta pe acestia să devină mai încrezători în capacitatea lor de a supraviețui în lume.Dacă copiii sunt criticați, și li se spune constant ce pot și nu pot face, ei devin dependenți de ceilalți, neavand incredere in ei insisi.
3. Inițiativa vs. vinovăţie
În a treia etapă, care durează de la 3 până la 5 ani, copiii ar trebui să învețe să se afirme mai des. Aceasta este etapa „inițiativă vs. vinovăție”, iar virtutea dobandita este „capacitatea de stabilire si urmarire a unui scop”. Aceasta este o etapă aglomerată, în care copiii sunt activi și se joacă cu alți copii. Copiii au nevoie de libertatea de a planifica activități, de a iniția interactiuni cu alți copii, avand astfel posibilitatea de a-și îmbunătăți capacitatea de a lua inițiativa, de a dezvolta un simț al leadershipului și de a fi responsabili in luarea deciziilor. Dacă copiilor nu li se permite să ia initiativa, și sunt criticați sau marginalizați, se vor simți vinovați. Sentimentul de vinovăție in exces va inhiba creativitatea copilului și va încetini capacitatea acestuia de a interacționa cu ceilalți. Este important să rețineți că un anumit sentiment de vinovăție este necesar, deoarece le oferă copiilor posibilitatea de a-si dezvolta conștiința morala.
4. Competenta vs. inferioritate
Aceasta etapa este caracterizata de criza „competenta vs. inferioritate”, si se desfasoara intre 6 si 12 ani. Virtutea de bază care rezultă din parcurgerea cu succes a acestei etape este „competența”.În această etapă, copiii învață într-un ritm rapid. Ei vor dezvolta respect pentru profesorii lor, iar colegii lor vor avea o influență mai mare asupra comportamentului și stimei lor de sine. În această etapă, copiii caută aprobare demonstrându-și valoarea, și încep să dezvolte un sentiment de mândrie.Când copiii se simt validati și încurajați, ei câștigă încredere in fortele proprii, și se simt competenți. Copiii cărora le lipsește încurajarea în această etapă se simt inferiori celorlalți.Eșecul joacă un rol important în această etapă, în a ajuta copiii să fie modesti si realisti. Este important ca copiii să aibă un echilibru între incredere in sine și modestie.
5. Identitate de sine vs. confuzia de rol
În această etapă (12 - 18 ani), copiii își explorează valorile, convingerile și obiectivele, pentru a înțelege mai bine cine sunt. Virtutea de bază pe care copiii ar trebui să o dezvolte, pe măsură ce parcurg această etapă, este „independenta”.Aceasta este etapa în care adolescentii se pregătesc pentru viața adultă, inclusiv pentru carieră, relații, și în care se încadrează în societate ca persoană independentă. Pe măsură ce copiii lucrează pentru a-și găsi locul independent în lume, în timp ce sunt acceptați, ei trebuie să stabilească cum doresc să fie percepuți de ceilalți. Daca rezolva cu succes acest conflict, înseamnă că tinerii au stabilit o înțelegere clară a identității lor de sine, și se pot integra cu usurinta in societate. Ei devin încrezători în interactiunile cu ceilalți, fără a se pierde pe sine. Dificultatea de a naviga în această etapă poate duce la interacțiuni sociale dificile, retragere, sau chiar un sentiment exacerbat de importanță personală.
6. Intimitate vs. izolare
Următoarea etapă în teoria dezvoltării psihosociale a lui Erikson are loc in intervalul 18- 40 de ani. Această etapă se numește „intimitate versus izolare”, iar virtutea de bază care se dezvoltă este „iubirea”.În această etapă, adulții caută relații intime. Găsirea unei relatii de iubire functionale presupune capacitatea adultului de a dezvolta angajamente pe termen lung, cu persoane care nu fac parte din familia de apartenenta.Cei care trec prin această etapă cu succes vor găsi fericirea în relațiile lor, și se vor dedica acestora. Cei care evită să fie intimi cu ceilalți, sau cărora le este frică de angajament, se vor simti izolati sau depresivi .
7. Generativitate sau productivitate vs. stagnare
Această etapă se desfasoara intre 40-65 de ani. Finalizarea cu succes a acestei etape conduce la dezvoltarea virtutii de bază a grijei fata de sine si fata de ceilalti.În această etapă, adulții încep să facă bilanțul a ceea ce au realizat în viață. Sunt preocupati de contributia lor in lume. Adulții care se simt împliniți, se simt deasemeni utili și productivi. Cei care simt că au eșuat în viață încep să se simtă deconectați de societate.Finalizarea cu succes a acestei etape le oferă adulților un sentiment de grijă pentru ei înșiși și pentru ceilalți.
8. Integritate psihica vs. disperare
Stadiul psihosocial final durează de la 65 de ani până la moarte. Se numește „integritate ego-ului versus disperare”, iar virtutea de bază dobandita in aceasta etapa este „înțelepciunea”.În etapa finală a vieții, oamenii tind să se gândească la realizările lor și să dezvolte integritate, dacă sunt mulțumiți de rezultat. Pe măsură ce viața încetinește, majoritatea oamenilor sunt mai puțin productivi. Cei care se simt nemulțumiți de alegerile lor de viață vor trai un sentiment de disperare și deznădejde.Finalizarea acestei etape ar trebui să determine o persoana sa constientizeze importanta înțelepciunii dobandite, și să accepte sfârșitul vieții. Obține ajutor în orice etapă psihosocială!O criză neașteptată poate apărea în orice etapă a vieții noastre. Teoria lui Erikson sustine că experiențele pe care le avem în etapele anterioare ne oferă instrumentele necesare pentru a naviga în crizele din etapele ulterioare. Când te confrunți cu momente neașteptate de criză sau disperare, nu trebuie să le traversezi singur.
Apelați la un psiholog sau la un psihoterapeut bun din Iasi!
Dacă aveți nevoie de un psiholog sau de un psihoterapeut din Iasi, pentru a urma ședințe de psihoterapie sau consiliere psihologica, Cabinetul de Psihologie și Psihoterapie Simona Curelaru, Iasi, vă oferă susținere și îndrumare în rezolvarea problemelor cu care vă confruntați.