Psiholog Iasi, Care sunte efectele stresului asupra psihicului?
Mentinând caracteristica de bază a stresului psihic, şi implicit somatică a organismului, este evident că modificările survenite în cursul acestui răspuns în esesnţă adaptativ, se vor produce la nivelul fiecărei macro si microstructuri ( de exemplu psihosomaticienii au ajuns să cerceteze modificările cu caracter reparator ale ADN în condiţiile stresului de examen la studenţi). Din acest motiv efectele psihologice ale stresului înregistrate atât la exterior cât şi la interior, vor constitui doar un subiect parţial de analiză, în cadrul unei evaluări bazate strict pe observaţia clinică sau pur şi simplu pe bunul simţ.
Pe de altă parte, rapiditatea sau lentoarea cu care un individ iese de sub acţiunea stresului, recăpătându-şi valorile definite ale „sistemului psihosomatic”, constituie un criteriu pentru delimitarea stresului psihic acut sau cronic.
În plus, la fel ca un calculator în care o operaţiune declanşată nu s-a terminat încă şi pe care dorim să îl închidem, răspunsurile adaptative la stres conţin premisele a două situaţii generatoare de noi stresuri: prelungirea tatonărilor unor soluţii dincolo de exigenţele de moment ale agentului stresor sau adoptarea unor conduite compensatorii, centrate pe emoţii nejustificat de persistente în cazul unui stres psihic cronic.
Modificări psihocomportamentale şi psihosomatice potenţial reversibile
1.Reversibilitatea reacţiei psihosomatice la stres. Este o adevărată regulă, probată în 99% din cazuri, altfel, ar fi o adevărată nenorocire, omenirea fiind condamnată la o dispariţie totală într-un interval greu de aproximat, dar foarte scurt.
Prin urmare, efectele stresului pe termen scurt sunt reprezentate de un larg evantai de modificări în plan psihologic predominant în sfera cognitivă, şi mai ales afectivă, însoţite de o serie corespunzătoare de corelaţii somato-viscerale sau corelaţii fiziologice ale emoţiilor care, pentru un individ normal nu lasă nicio urmă. Această constatare este valabilă, cel puţin în planul aprecierii longitudinale pe durata a 70 de ani, cât este apreciată în ţara noastră durata medie de viaţă. În caz contrar, sumaţia unor asfel de modificări poate să contribuie la diminuarea duratei de viaţă într-o proporţie greu de estimat dar care nu pare a depăşi o medie de zece ani.
Modificările în plan psihic şi somatic reversibile, corespunzătoare stării de stres psihic, pot fi considerate în dubla lor calitate de „markeri” ai stresului psihic, dar şi efecte ale acestuia, atunci când se prelungesc mult timp după dispariţia agentului stresor.
2.Modificări psihocomportamentale şi tulburări funcţionale psihosomatice. În această ipostază, de efecte poststres, putem vorbi despre tulburări funcţionale psihice si psihosomatice apărute în cadrul stresului şi coexistând iniţial cu modificările în plan psihocomportamental specifice stresului şi persisitând în grade variabile după încetarea acţiunii agentului stresor. Această variabilitate a fost ierarhizată de Dongier în concomitente emoţionale, tulburări, şi apoi boli psihosomatice.
Într-o serie de cazuri, ale unor stresuri psihice majore, „ieşirea din stres” nu poate fi corect apreciată decât doar printr-o monitorizare a parametrilor cognitivi şi afectivi, modificaţi prin apariţia stresului şi definitorii pentru derularea acestuia. Revenirea lor la valorile normale poate fi considerată compatibilă cu ieşirea din stres.
Un exemplu edificator pentru astfel de tulburări persistente după dispariţia stresorului ar fi tabloul psihic şi psihosomatic al unui individ ieşit dintr-un loc de detenţie, sau al unei tinere care a suprevieţuit unui viol: ambii pot să prezinte de la stări depresive, până la tulburări delirant-halucinatorii (în cadrul tulburării de stres post traumatic).
Prin releul psihosomatic, toate aceste urmări în plan psihologic se repercutează asupra tuturor organelor şi aparatelor.
Diferenţa dintre eustres şi distres este făcută de efectele lor asupra calităţii şi nivelului hormonilor de stres-eliberaţi în eustres şi distres-şi mai ales efectele lor asupra sistemului imunitar.
Efectele unui stres acut sunt importante numai pentru un individ tarat (psihic sau somatic), în timp ce efectele unui stres cronic pot, in anume circumstanţe, să afecteze pe cei mai mulţi indivizi, mai ales pe cei vulnerabili faţă de acţiunea stresului.
O serie de modificări în plan psihic sau somatic pot dispărea imediat sau la o anumită distanţă de la apariţia stresului. Din acest motiv le putem considera ca reversibile. Persistenţa acestor modificări îndreptăţeşte considerarea lor ca tulburări psihologice (cognitive, afective) şi ea poate conduce facultativ la organizarea lor în veritabile sindroame psihopatologice, cum ar fi sindromul anxios sau depresiv.
Sunteti in cautarea unui psiholog din Iasi? Apelați la un psiholog din Iasi!
Dacă sunteți în căutarea unui psiholog din Iasi , Cabinetul de Psihologie și Psihoterapie Simona Curelaru, Iasi, vă oferă susținere și îndrumare în rezolvarea problemelor cu care vă confruntați.